//
you're reading...

Invitati

Pista bicicletelor e inca ingusta…

Cristian Lascu, redactor sef NG Romania, nu este optimist in privinta viitorului biciletelor la noi. Citeste mai jos de ce. Un editorial aparut in numarul de iulie 2009  al revistei National Geographic.

Am fost pieton pana la 20 de ani, biciclist pana la 30, sofer dupa 40, dar mai exasperat de mersul prin orasul meu cum sunt acum n-am fost niciodata. Pe jos – praf, gaze, vuiet de motoare si claxoane isterice; in sa, la fel, in plus esti pandit de monstri mecanici si interdictii; ca sofer, ai aer conditionat si radio, dar nu prea mai mergi tu, ci strada, transformata in fluviu lenes, cu capricioase meandre si bulboane. Cu siguranta, edilii n-au citit articolul despre roiuri din National Geographic (iulie 2007). Ar fi aflat de acolo despre legile naturale ale optimizarii deplasarilor unor multimi de fiinte, dotate cu o inteligenta aparent inferioara celei umane. Eu unul, deocamdata, nu sunt optimist. Viitorul este al bicicletei, precum imparatia cerurilor este a celor saraci.

Am avut bicicleta agrementului antebelic, pe cea de tip chinezesc, a proletarilor navetisti si taranilor ceapisti; acum, bicicleta imi pare simbolul unei secte.  Mai mult fronda, decat o solutie a traficului urban. Pentru ca bicicleta este un barometru social. Economic si cultural, biciclistii inseamna o patura mijlocie, cu nazuinte spre libertate si sport, cu prospetime fizica si spirituala. O astfel de clasa tinde sa devina o minoritate în Romania. Faptul ca in Europa e altfel nu e decat inca un argument ca nu suntem in Europa. Intre o elita obeza pe pneuri groase si vagoanele ticsite cu subordonati robotizati, pista pentru biciclete se face tot mai ingusta.

 

Discussion

No comments yet.

Post a Comment