//
you're reading...

Reportajele mele

De la droguri la ceai

palong

Legenda foto: O familie palong recolteaza frunze de ceai de pe lotul sau de 20 de ari. 10 kg – cit se stringe intr-o zi – valoreaza cam 25 $.

Palongii argintii din Thailanda

Au dat drogurile pe ceaiul Fratelui mai Mare

Text: Catalin Gruia; Foto: Bogdan Croitoru

 Jeepul se tira ca un melc prudent, pipaind incet cu farurile oameni si gropi. Am ajuns pe inserat la bariera proaspat vopsita a punctului de control, care marcheaza intrarea in satul palong No-Lae, de pe granita dintre Myanmar (Birmania) si Thailanda. Dintre copiii care jucau fotbal cu o minge de ratan, soldati inarmati ne-au facut semn sa trecem. Ploaia fina ca un nor de ceata pudra verdele muntelui terasat, pe care sint aliniate tufe de ceai, straturi de legume si capsuni. Pina relativ recent, aici se intindeau lanurile de opiu ale faimosului Triunghi de Aur al drogurilor Рzona de granita dintre Thailanda, Laos si Myanmar.

Palongii argintii au migrat aici din sud-estul statului Shang, Myanmar, in 1984, pentru a scapa de luptele dintre insurgentii comunisti si trupele guvernamentale. Ministerul Padurilor din Thailanda le-a dat atunci in folosinta 40 de hectare. Dar cum aceasta suprafata abia daca le ajungea primilor imigranti, pentru cei din valurile urmatoare n-a mai fost pamint deloc. Unii au inceput sa lucreze cu ziua prin satele vecine, cultivind porumb, orez sau opiu. Traficantii lui Khun Sa, fostul lord al drogurilor din Triunghiul de Aur, au reaparut, fortindu-i pe altii sa lucreze din nou pentru ei.

Majoritatea triburilor care au migrat in ultimul secol in nordul Thailandei – circa 1 milion de oameni – erau cultivatori traditionali de opiu, mutindu-se din loc in loc cam o data la 2-3 ani, defrisind si incendiind padurea ca sa curete terenul pentru plantatiile de opiu. In urma cu peste 30 de ani, regele Bhumibol Adulyadej al Thailandei a venit in regiune si a inceput sa planteze flori, legume si pomi fructiferi chiar linga cimpurile de opiu ale triburilor. Muntenii, folositi ca forta de munca ieftina de catre traficanti, au vazut cum unele dintre culturile regelui erau mai profitabile decit opiul si s-au apucat sa le imite. Asa a inceput proiectul regelui, care voia sa ajute triburile, sa stopeze traficul de droguri, migratiile si degradarea mediului intr-o zona-tampon de la granita cu Myanmarul.

In 1989, reprezentanti ai Proiectului regal de la Ang Khang au venit in No-Lae, sfatuind oamenii sa planteze pomi fructiferi si legume – iar mai tirziu capsuni si ceai -, in locul culturilor traditionale de opiu. Statia Regala de Cercetari Agricole Ang Khang, sub tutela careia lucreaza si palongii din satul No-Lae, e unul dintre cele 36 de centre de dezvoltare ale Proiectului regal, raspindite in 5 provincii din nordul Thailandei. Daca initial obiectivul era gasirea unor culturi alternative care sa determine triburile sa renunte la culturile de opiu, pe masura ce proiectul a crescut, aceste statii de cercetare au devenit un fel de Frate mai Mare, care ii ajuta pe munteni cu sfaturi, expertiza agricola, material saditor, transport si piata pentru desfacerea produselor.

Seara, in fata barului ca o ghereta, citiva palongi s-au asezat in semicerc pe pamintul rosiatic, in jurul unui tehnician thailandez de la statia regala, care le vorbea despre experimentele cu noi hibrizi de legume, ce puteau fi plantati in anul urmator. A doua zi, oamenii au coborit spre plantatiile de ceai.

Intr-o zi obisnuita de munca, o familie de palongi recolteaza de pe lotul sau, de numai 20 de ari, cam 10 kg de frunze (in valoare de 25 $), pe care le duce la centrul de colectare al Statiei Regale de Cercetari Agricole Ang Khang. Jumatate e pentru fermier, jumatate pentru Proiectul regal. Pentru a putea supravietui, unii palongi planteaza si in Myanmar orez si porumb pentru consumul propriu, sub ochii intelegatori ai granicerilor. La 4 km de sat, autoritatile thailandeze au construit o scoala, unde invata si 96 de copii palong. Incepind din clasa a treia, pe linga materiile obisnuite, elevii au ore suplimentare privind pregatirea ca ghizi, protectia mediului si apararea militara.

Un studiu al Tribal Research Institute Chiang Mai arata ca in nordul Thailandei traiesc 2.324 de palongi in 459 de gospodarii.

Ei nu au obtinut cetatenia si nu poseda pamintul pe care-l cultiva. Numai copiii care se nasc aici devin cetateni thailandezi. Deocamdata, doar 5 copii din sat au carti de identitate.

Din cauza miscarilor de du-te-vino peste o granita cu probleme, autoritatile thailandeze continua sa-i priveasca suspicioase, considerindu-i o amenintare la adresa securitatii nationale si niste distrugatori ai padurii.

In incercarea de a controla migratia ilegala, soldatii thailandezi fac un recensamint anual al populatiei din sat. In unele triburi, exista familii cu rude peste granita, in Myanmar, care traiesc din cultivarea opiului si care ajung sa se implice in traficul de droguri. Palongii, a caror migratie este ultima recunoscuta oficial in Thailanda, se tem atit de tare de expulzare, incit sint – cum ii descria un oficial thailandez – “cei mai ascultatori dintre munteni”.

In ultimii ani, la triburile asistate de Proiectul regal au fost introduse alegeri democratice. “Sint cu 3-4 candidati in fata adunarii si intreb: cine vrea sa fie X seful satului? Toata lumea ridica mina. Cine il vrea de sef pe Y? Toata lumea ridica mina” – spune Makoon Techasopon, general manager la Ang Khang Nature Resort. In No-Lae, autoritatile locale thailandeze, care voiau sa scape de vechiul sef deoarece avea legaturi cu traficantii, s-au folosit de un siretlic. Au pus primul pe lista pe cel mai destoinic dintre palongi si, cum a fost unanimitate din prima, nu i-au mai intrebat pe votanti si de ceilalti.

Sub perdeaua de fum, turtita de placile de azbociment ale acoperisului, Jea Ring, seful satului No-Lae, ales in mod democratic acum 6 ani, aprinde focul in mijlocul casei simple de bambus. “Inovatiile si sprijinul Proiectului regal din ultimii ani ne-au facut viata mai buna” – spune el.

Box

Alti palongi

Aproximativ 600.000 de palongi traiesc in Myanmar si peste 12.000 in China.

In urma plecarilor dintr-un No-Lae neincapator, in Thailanda s-au format alte 6 mici sate palong. Acestea tind sa se specializeze in turism, pentru a supravietui.

Sfirsit text

Articol aparut in numarul de ianuarie 2006 al revistei National Geographic

palong 2

Legenda foto: In incercarea de a controla migratia ilegala, soldatii thailandezi fac un recensamint anual al populatiei din satul No-Lae, asezat chiar pe granita dintre Thailanda si Myanmar.

palong 3

Legenda foto: O femeie isi alapteaza copilul in casa lui Jea Ring. Majoritatea caselor de bambus ale palongilor au o singura camera. Focul se face in mijloc, iar fumul iese pe usa.

Mai multe imagini din fotoreportajul despre Palongi, ale lui Bogdan Croitoru, aici

the English version of this story, here 

Discussion

One Response to “De la droguri la ceai”

  1. frumos articol!

    Posted by TATA | 19/01/2011, 12:54

Post a Comment