//
you're reading...

Reportajele mele

Topul celor mai periclitate animale din Romania

 

Lista lui Petrovan

Topul celor mai periclitate animale din Romania. 11 specii strict protejate prea tarziu.

 

Descarca PDF-ul layoutului articolului Topul celor mai periclitate animale din Romania aparut in numarul din septembrie 2012 al revistei NG Ro.

Sau citeste varianta extinsa, mai jos.

 

Gratie salbaticiei si inapoierii sale, Romania ramane o Arca a biodiversitatii Europei. In noul curs adoptat de tara noastra – cap compas dezvoltarea economica, platind orice pret, prin apele tulburi ale tranzitiei –, tot mai multe specii sunt impinse peste bord. I-am cerut lui Silviu Petrovan, unul dintre cei mai competenti biologi autohtoni, sa alcatuiasca topul celor mai periclitate animale din Romania. „Criteriile de baza ale selectiei sunt statutul international al fiecarei specii, importanta populatiilor autohtone pentru populatia mondiala, potentialul de «specie-umbrela» (care asigura protectia habitatelor altor specii ce reprezinta prada sau pradatorul ori depind de acelasi teritoriu), gradul de unicitate, precum si charisma care le poate face ambasadori pentru nevoia de protejare a unei zone“ – spune Silviu Petrovan.

In ciuda legislatiei care le protejeaza la nivel declarativ, pentru multe dintre ele naufragiul este fara cale de intoarcere.

—Catalin Gruia

 

*Cele 11 specii din lista lui Petrovan sunt protejate ca specii de interes comunitar din Anexa IV (specii care necesita o protectie stricta)  a OG 57/2007 si sunt incluse in Anexa III a Directivei Habitate (specii de interes comunitar care necesita desemnarea unor situri speciale de conservare).

 

 

 

Box

Silviu Petrovan a participat la numeroase proiecte de cercetare a faunei salbatice in Romania si in lume. In prezent, este cercetator asociat la Universitatea din Hull si director de conservare la Froglife.

 

Zimbrul (Bison bonasus)

Problematica: Cel mai mare animal terestru din Europa a disparut din fauna noastra in urma cu peste 250 de ani.

Populatie: Circa 40-50 de indivizi traiesc in captivitate. 5 dintre ei au fost eliberati in martie 2012.

Perspective: Studii recente arata ca este posibila crearea unei populatii mari cu legaturi continue in zona carpatica, intre Romania, Ucraina, Polonia si Slovacia.

 

Hoitarul (Neophron percnopterus)

Problematica: Efectivele din Balcani s-au injumatatit intre 2003 si 2011. Hoitarul este declarat monument al naturii inca din perioada comunista, specie critic periclitata in Romania si inclusa in Anexa III din Directiva Pasari.

Populatie: In toata Europa au mai ramas sub 5.000 de perechi. Hoitarul e in declin puternic. Nu mai cuibareste in Romania. 1-2 exemplare apar periodic in Dobrogea.

Perspective: O eventuala refacere a hoitarului in Romania ar putea fi primul pas pentru celelalte trei specii de vultur disparute in secolul al XX-lea din fauna noastra.

 

Gasca-cu-gat-rosu (Branta rufficolis) 

Problematica: Politici dezastruoase de mediu din anii 1950 au alterat directia migratiei pasarilor din zona Marii Caspice in perioada de iarna.

Populatie: Mai exista numai 55.000 de gaste-cu-gat-rosu in toata lumea. Aproape 90% dintre ele ierneaza in zona de coasta a Romaniei si in partea de nord a coastei Bulgariei, in cateva locuri precum Lacul Techirghiol.

Perspective: Gastele sunt afectate de constructiile din zona costiera si de modificarea zonelor agricole; adesea sunt alungate de vanatori (desi au interzis la vanatoare) din zonele de hranire.

 Balaurul-dobrogean (Elaphe sauromates)

Problematica: Cel mai mare sarpe din Romania a fost dintotdeauna rar in tara noastra, dar s-au gasit exemplare exceptionale de 2,5 m lungime.

Populatie: N-au mai ramas decat cateva zeci de indivizi si specia este declarata critic periclitata pe lista rosie din Romania.

Perspective: Desi strict protejat si complet inofensiv, ba chiar folositor pentru oameni, balaurul continua sa fie ucis de localnici.

 

Morunul (Huso huso) 

Problematica: Daca acum 100 de ani pescarii prindeau exemplare de o tona, in prezent mai avem doar cateva mii de moruni adulti.

Populatie: Barajul de la Portile de Fier, poluarea Dunarii, braconajul si pescuitul excesiv au dus la dezastrul celui mai mare peste de apa dulce din Europa. Intre 1992 si 2007, populatia de morun s-a redus cu 93% la nivel global. In Romania, pescuitul comercial a fost interzis prin legea din 2006. Prevederea a fost ridicata printr-o OUG in 2009 si reintrodusa in 2010.

Perspective: Statul cheltuieste milioane de euro pentru repopulare. Morunii din Romania reprezinta ultima populatie salbatica din Marea Neagra.

 

Aspretele (Romanichtis valsanicola)

Problematica: Descoperita doar in 1957, aceasta specie fosila unica este endemica pentru Romania. A fost considerat disparut pana cand un individ subadult a fost capturat in 2011.

Populatie: Poluarea, barajele pe Arges si Valsan, distrugerea albiilor pentru extragerea de nisip si pietris au mai lasat in viata probabil sub 100 de exemplare.

Perspective: Valea Valsanului a fost declarata rezervatie in 2004. Totusi  aspretele, declarat monument al naturii, este critic periclitat pe lista rosie din Romania si ramane intr-o situatie disperata.

 

Boa-de-nisip (Eryx jaculus)

Problematica: In septembrie 2011, o echipa de herpetologi oradeni a gasit langa Turnu Magurele primul boa-de-nisip din 1986 incoace.

Populatie: Specie critic periclitata pe lista rosie, boa-de-nisip este ca si disparut in tara noastra, care reprezinta limita nordica a habitatului sau. Ultimele populatii din Romania au fost probabil distruse odata cu constructia Canalului Dunare-Marea Neagra.

Perspective: Nu este amenintat in alte tari si ar putea fi reintrodus si la noi in urma reproducerii in captivitate.

 

Rasul (Lynx lynx)

Problematica: Rasul este cea mai mare felina europeana. Desi declarat monument al naturii, in Romania este vanat an de an (cu derogari de la lege) pentru ca ar produce pagube comunitatilor locale.

Populatie: Romania are cei mai multi rasi din Uniunea Europeana: circa 1.300 de indivizi.

In mai 2012, ministrul mediului a anuntat ca intentioneaza sa suspende derogarile de la vanatoarea rasului pana in 2014. Perspective: Protectia eficienta a rasului in zona carpatica ar asigura si protectia unor suprafete importante de padure si a efectivelor multor altor specii.

 

Dihorul-patat (Vormela peregusna)  

Problematica: Romania are singurele populatii de dihori din Uniunea Europeana; specia traieste exclusiv in zonele aride si de stepa.

Populatie: aproximativ 500 de indivizi, in Dobrogea.

Perspective: Specie periclitata, pe lista rosie din Romania, dihorul-patat este protejat din 1993, insa se cunosc extrem de putine lucruri despre ecologia si statutul sau in tara noastra.

 

Nurca-europeana (Mustela lutreola)

Problematica: Vanatoarea si competitia cu vizonul-american  (evadat din fermele pentru blana) au impins nurca pe marginea prapastiei.

Populatie: In trecut, nurca-europeana  era foarte raspandita; a trait pana recent inclusiv in Maramures. In prezent, in Romania mai traiesc maximum 1.000 de nurci-europene, exclusiv in Delta Dunarii – ultima arie de supravietuire pentru nurca-europeana, in afara Rusiei.

Perspective: Braconajul si declinul continua.

 

 Hamsterul-romanesc sau grivanul-mic (Mesocricetus newtoni)  

Problematica: Este o specie unica si endemica pentru o zona mica din Dobrogea si partea de nord a Bulgariei. Grivanul-mic este foarte putin cunoscut.

Populatie: In Romania traiesc probabil circa 2.000 de indivizi (desi nu exista date recente concrete).

Perspective: Intensificarea agriculturii si distrugerea habitatelor din Dobrogea reprezinta cea mai grava amenintare.

 

„Fantoma Carpatilor“, cum e poreclit rasul, este probabil cel mai greu de gasit animal din Romania. Pentru a surprinde acest cadru – spune  fotograful Silviu Matei –, „o saptamana casa mea s-a mutat intr-un hamac intre niste brazi, la 3 m deasupra solului, intr-un codru din muntii Maramuresului, unde natura inca isi face propriile reguli, netulburata de om.“

 

##Sfarsitul textului

Discussion

No comments yet.

Post a Comment