//
you're reading...

Editorial

Ai grijă ce-ți dorești, fenotipule!

Creativitatea naturii nu cunoaște limite. O dovedește o dată în plus articolul de copertă al acestei ediții. La pagina 32, te așteaptă povești incredibile ale unor paraziți-păpușari, care pot să manipuleze comportamentul gazdelor băgându-și nasul în înseși genele acestora. Ciclul de viață al unora dintre ei presupune două gazde, silind-o pe prima să se sinucidă sau să se arunce în fălcile gazdei numărul 2. De exemplu, singurul loc unde se poate reproduce Toxoplasma gondii este în burta pisicii. Acest protozoar inundă creierul șoarecelui-gazdă cu dopamină și îngrozitorul, până atunci, miros de pisică ajunge să i se pară parfum irezistibil. Alții, precum viespile parazite, își depun ouăle într-o insectă-gazdă, care, deși devorată pe interior de larvele care eclozează, devine apoi o fidelă gardă de corp a parazitului. Cercetătorii studiază zeci de specii de paraziți – viruși, viermi sau ciuperci –, încercând să înțeleagă mecanismele prin care își manipulează gazdele. Unii par să emane substanțe gen Prozac care controlează precis creierul victimelor. Sunt în stare să le activeze sau să blocheze genele, transformându-i în zombi.
Partitura genetică după care suntem construiți se numește genotip. Eu sau tu suntem fenotipul, rezultatul interacțiunii dintre genotip și mediul înconjurător – adică corpul nostru cu toate funcțiile lui, comportamentul nostru, în fine, tot ce creează genotipul pentru a-și atinge scopul. Scopul genelor e să se replice cu maximum de eficiență. Din punctul lor de vedere, corpul nostru e doar un mijloc de transport către generația următoare. Biologul Richard Dawkins, care a început să studieze problema prin anii 1970, și-a dat seama că, dincolo de manipularea mediului înconjurător, puterea unei gene se poate extinde și la manipularea altei ființe vii.
Probabil unii se vor înfiora citind despre situațiile de coșmar descrise de jurnalistul Carl Zimmer. Pe mine însă mă tentează partea plină a paharului: de dragul ideii de echilibru în natură, îmi imaginez că ar trebui să existe și paraziți-păpușari altruiști, care ajută gazda. Oare există și Spiderman?

Discussion

No comments yet.

Post a Comment